GIUVAERUL DINTRE MUNŢI
Dacă Poiana Mărului este „Mica Elveţie”, comuna Rusca Montană, cu satul Ruschiţa, se bucură de apelativul „Sinaia Banatului”, pentru aerul tare şi deosebit de curat, pentru frumuseţea văilor şi pâraielor sale, a poienilor şi livezilor pe pantele însorite, precum şi pentru ospitalitatea localnicilor. Briza serii şi a dimineţii, miile de praguri de apă, respiraţia pădurilor sunt factori permanenţi de purificare şi îmbogăţire a aerului, mult căutat şi respirat de cei care vin pe Valea Ruscăi.
Dar ceea de a dus faima locului este cariera de marmură de la Ruschiţa.
Acest „giuvaer” ascuns în Munţii Poiana Ruscăi este una din bogăţiile Banatului Montan care s-a dezvelit oamenilor şi a devenit un obiectiv turistic.
Rusca Montană şi Ruschiţa reprezintă unul dintre cele mai tulburătoare locuri din Banat, unde se îmbină superb bogăţiile naturii de esenţă tare, marmură, fier, plumb şi lemn, cu trăsăturile unei firi simple şi sincere ale oamenilor care, în lupta dură pentru existenţă, scormonind pământul după o bogăţie inestimabilă, au dobândit o aparent ciudată conştiinţă de sine şi un spirit critic dezvoltat până la satiră, cu ironii faţă de cei din jur şi chiar faţă de ei înşişi. De aceea, ruspercanul niciodată nu poate fi antipatic. Marmura de Ruschiţa poartă în ea frumuseţea muncii şi vieţii oamenilor de aici, la prima vedere reci, la fel ca stâncile albe ce-i umbresc, apoi îi simţi calzi şi ospitalieri ca împrejurimile.
Pornind pe Valea Ruscăi în sus, după 20 km de la Voislova se ajunge la Ruschiţa, locul marmurei din Banat. Cărările ce urcă şerpuind spre culmile munţilor sunt când line şi odihnitoare, când îndărătnice şi pieptişe drumeţului, invitându-l să descopere fără grabă întreaga măreţie a împrejurimilor. Întreaga zonă este străjuită din toate părţile de vârfurile: Padeşul (1380 m), Rusca (1359 m) şi Poiana (1190 m).
Cariera de marmură se află la confluenţa Pârâului cu Raci cu Râul Rusca, la o altitudine de aproape 600 m.
„Dacă drumeţul îndrăgostit de natură rămâne uimit de feerica frumuseţe a pereţilor din marmură, mineralogii se străduiesc să descopere tainele legilor cristalizării din înfăţişarea lor neasemuit de variată.” [Mărgineanu D., 2005].
Marmura de Ruschiţa este un calcar cristalin, fie pur de culoare albă strălucitoare, rivalizând în frumuseţe cu marmura de Carrara (Italia), fie roz, cu bobul mic aproape fin, tot mai mult căutată. Ea a fost descoperită în anul 1883.
Deschizătorul acestui drum a fost Johan Bibel senior, care a mai exploatat marmură şi din carierele de la Bucova, Brădet (Oraviţa) şi Milanovăc (Serbia).
În perioada imperiului, palate şi vile din Viena şi Budapesta au fost decorate cu plăci şi ornamente realizate din marmură de Ruschiţa. Un interes mare a avut pentru marmura de Ruschiţa împărăteasa şi regina Elisabeta a Austro-Ungariei, multe statui ale sale fiind executate din marmură albă de Ruschiţa. Se pot vedea şi astăzi în Viena, Salzburg, Budapesta, Szeged, Băile Herculane şi Caransebeş.
În anul 1937, în locul seniorului (decedat), ca proprietar al carierei de marmură a venit Johan Bibel junior, de profesie arhitect, care a lucrat la proiectul de construcţie a Turnului Eiffel din Paris. Este anul în care la Paris, în Franţa, are loc Expoziţia Internaţională de Marmură, unde marmura de Ruschiţa îşi găseşte adevărata ei valoare şi un loc de frunte în lume, datorită calităţii ei deosebite. Astăzi, ea este cunoscută în aproape toate ţările lumii prin calităţile ei superioare faţă de marmura de Carrara. Este mai dură şi mai rezistentă intemperiilor, fiind o marmură de exterior.
Marmura de Ruschiţa împodobeşte Casa Poporului din Bucureşti (România), cea de-a doua clădire ca mărime din lume după Pentagon.
Timp de 64 de ani (1883 -1947), cât a fost proprietatea familiei Bibel, din cariera de marmură de la Ruschiţa s-au exploatat aproape 70 000 m3 de marmură, cu o producţie anuală medie de 1000-1300 m3. Ceea ce este inedit pentru zilele de astăzi, transportul marmurei de la Ruschiţa la Voislova se făcea atunci cu „Carul Mare” tras de 24 cai de tracţiune.
Cariera de marmură de la Ruschiţa a devenit astăzi un punct de atracţie pentru turişti, fiind cea mai mare şi mai spectaculoasă din Europa. Priviţi cariera de pe vârf de munte şi veţi vedea că utilajele moderne de exploatare par nişte jucării în „clopotul răsturnat” de exploatare a marmurei în trepte.
Stârniţi mereu în această excursie, după ce vor vizita cariera, turiştii vor urca la cota 800 m, în mijlocul pădurilor de fag şi răşinoase, unde pot face focul de picnic de la „7 izvoare”. După cum se ştie, unde este vale este şi apă. Râul Rusca este plin de păstrăvi. Cu un peisaj ce îţi taie respiraţia datorită aerului curat, Valea Ruscăi este un loc ideal pentru o vacanţă departe de agitaţia civilizaţiei, cu cele două obiective turistice unice în Europa: Cariera de marmură de la Ruschiţa şi Monumentul Turismului de la Rusca Montană, locul natal al marelui pedagog Ştefan Velovan.