În clipele de răgaz ale călătoriei în zona turistică „Semenic” a Banatului Montan, nu pierdeţi ocazia de a merge în Ocna de Fier, la casa cu nr. 113, unde veţi vedea un adevărat „Paradis mineral Gruescu” [Sârbu N., 2001] al florilor de mină. Este un loc deopotrivă departe şi aproape; departe ca distanţă (la 25 km de Reşiţa) şi cu o abatere din drum, la stânga (7 km), din Bocşa-Vasiova; aproape pentru că odată intrat în Casa Binelui, privind mineralele, nu ai cum să nu tresari şi să te laşi „locuit” de „sufletul pietrelor”  [Irimia N., 2005], printr-o unică şi miraculoasă mineraloterapie. Stând lângă pietrele limpezite de timp ale celui mai mare colecţionar din România, tehnicianul minier Constantin Gruescu, vă veţi simţi mai tineri şi mai curaţi şi într-o stare de bine şi de sănătate.

Faima celor peste 2000 de cristale din colecţia de mineralogie estetică a lui Constantin Gruescu a trecut de mult graniţele Banatului şi ale României. Este primul muzeu particular de minerale estetice din România, care merită să fie vizitat fie că sunteţi sau nu pasionaţi de minerale şi unde, dintotdeauna, intrarea a fost gratuită.

Constantin Gruescu s-a născut în Dognecea, la 12 aprilie 1924, iar vârsta pe care o are acum nu este trădată de statura semeaţă, privirea blândă şi pătrunzătoare, vorbele înţelepte şi darul prieteniei. Este un om al  eternităţii pentru că are efectiv harul de a dărui: „Dacă faci bine, primeşti bine. [Gruescu C., 2007]. Pasiunea pentru aceste minuni ale lumii subpământene l-a cuprins încă de tânăr:

M-am îndrăgostit dând cu piciorul într-o piatră. Încă de la vârsta de 14 ani am început să adun bucăţele de rocă care mi se păreau interesante. La începutul acestei pasiuni, florile de mină adunate încăpeau într-un singur sertar, apoi într-o ladă, apoi într-un dulap; în scurt timp, casa a devenit neîncăpătoare, iar colecţia de minerale tot mai cunoscută; încet, încet, căsuţa modestă din Ocna de Fier a devenit Casa Binelui. Florile din grădina mea nu sunt înconjurate de mirajul hazardului aducător de lacrimi sau bucurie, de blestem sau fericire, dar ele sunt atrăgătoare prin perfecţiunea geometriei descoperite de legile nescrise, atunci când fiinţa era neant, iar materia doar aparent inertă. […] Florile mele sunt mai scumpe decât toate bogăţiile lumii, pentru că au crescut în adâncurile strămoşescului meu pământ românesc. […] Eu îi spun adesea fiecărui oaspete: Stai asupra acestei pietre ca să te umpli de lumea moşilor şi strămoşilor. De sufletul lor.” [Gruescu C., 2007].

Pasionat şi autodidact în mineralogia estetică, Constantin Gruescu a pus bazele muzeului particular din propria locuinţă din Ocna de Fier, în anul 1954.

Adunând cu pasiune toată viaţa exponate minerale, a strâns o colecţie unică de „nestemate ale Banatului Montan” [Gruescu C., 2007], în special din minele de la Ocna de Fier, Dognecea, Sasca Montană, Ruschiţa şi Moldova Nouă. În Munţii Banatului au fost descoperite până acum aproape 250 de minerale, Banatul Montan fiind recunoscut ca „ţinutul minelor” de fier, aramă (cupru), plumb, cărbuni, argint şi aur. În acelaşi timp, Constantin Gruiescu şi-a întregit colecţia cu exemplare impresionante de flori de mină, făcând schimburi sau cumpărându-le de la alţi pasionaţi de mineralogie din România sau din alte ţări  ale Europei, Asiei, Africii sau Americii de Sud.

Exponatele sunt fascinante prin culori şi forme care îţi stârnesc imaginaţia. Unele minerale au culori vii (roz, lila, galben sau roşu), cum ar fi cuarţul roz şi granatul galben auriu de la Ocna de Fier  şi varietatea lila de ametist de la Ciclova, altele, în schimb, sunt combinaţii cu gri sau cafeniu şi albe, cum sunt: roşu cu gri la realgarul de la Moldova Nouă, verde cu gri şi cafeniu la malachitul de la Dognecea.

Vedeta expoziţiei este Macla Gruescu, descoperită de cunoscutul mineralog în anul 1972 şi care i-a adus recunoaşterea internaţională. Macla coaxială de cuarţ cu concreşteri radiale a fost găsită la Ocna de Fier într-o pungă subterană de argilă şi este unică în lume. Practic, Macla Gruescu are trei forme de reprezentare: simplă, ca „un papion”, dublă, în forma crucii Sfântului Andrei, şi triplă, în formă de cruce (la 900).

O altă piesă de atracţie este cuarţul roz de la Ocna de Fier, care, alături de cele două ametiste de culoare violet, de 78 de kg, din mina Gerais (Brazilia), şi un citrin galben, de 40 de kg, adus tocmai din Zair, întregesc noua paletă coloristică a „buchetului de flori de mină” al colecţiei de minerale estetice.

Fiecare floare de mină din colecţie are o anumită poveste care merită să fie ascultată numai de la Constantin Gruescu. Poate fi un basm, dar nu e, povestea cuarţului din trei generaţii cu puteri vindecătoare. Venerabilul colecţionar spune că dacă te apropii cu mâinile la câţiva centimetri de acest cristal simţi o răcoare, apoi nişte înţepături în palme prin energia pozitivă pe care o emană. Dacă în acest moment îţi puni o dorinţă, aceasta se va îndeplini.

This Post Has One Comment

  1. Codruta Morar

    As dori să vizitez muzeul. Este posibil?În ce interval oral ?

Lasă un răspuns