DIERNA -TIBISCUM
După primul pas pe drumul roman Tibiscum-Sarmizegetusa se poate face al doilea pas pe cel mai însemnat drum roman din Banat, Dierna – Tibiscum, care începe de la gura Cernei şi parcurge culoarul Timiş-Cerna până la Tibiscum.
„Ca pretutindeni în imperiu, romanii au construit drumuri militare şi comerciale solide, netede şi largi, iar de-a lungul lor, la anumite distanţe se ridicau pentru călători lăcaşuri de repaus, unde se schimbau trăgătorii. Unde poziţia topografică îngăduia se construiau turnuri de strajă, care aveau menirea să supravegheze nu numai drumurile, dar şi să observe orice încălcare străină.” [Simu T., 1924].
În războaiele dacice, legiunile romane erau însoţite de specialiştii în lucrări genistice şi de topometrie care, îndată ce au trecut fluviul, aveau ca misiune să facă ridicări topografice şi, acolo unde erau aşezări dacice mai importante, au fost ridicate castre romane. Peste tot, romanii căutau să utilizeze şi nu să distrugă ceea ce găseau de folos pentru cucerirea şi stăpânirea Daciei. Aşa s-au construit, după cucerirea Daciei, oraşele romane şi villa rustica pe tot teritoriul Banatului.
În zona turistică „Băile Herculane” a Banatului Montan se poate călători pe drumul roman Dierna –Tibiscum urmărind:
Traseul turistic nr. 4: Drumurile Romanilor (II)
Drumul II Dierna – Tibiscum:
Dierna (Orşova) – Ad Mediam (Băile Herculane) – Praetorium (Mehadia)
Ad Pannonios (Domaşnea) –Gaganis (Teregova)
Masclianis (Slatina Timiş –Bucoşniţa) – Tibiscum (Jupa-Caransebeş)
Călătoria poate începe fie din Orşova, de la Ostrovul Dunării, unde se poate vedea locul prin care, în primul război daco-roman (101-102), romanii au trecut Dunărea pe podul de vase, fie de la Drobeta Turnu Severin, de lângă vestigiile Podului lui Apollodor din Damasc, pe unde romanii au trecut Dunărea în cel de-al doilea război daco-roman (105-106).
Drobeta (Turnu Severin) este locul unde se poate vedea capul de pod din construcţia Podului lui Traian. O adevărată operă pentru acea vreme, podul avea 1135 m lungime, 15 m lăţime şi se sprijinea pe 20 de piloni.
„După prima expediţie în Dacia împotriva dacilor, din anii 101-102, Traian a fost cel care a amenajat primul port naval la Drobeta, a săpat primul canal navigabil al Dunării ce a străbătut colţii de stâncă de la Porţile de Fier.” [Costencu M., 2006]
Drobeta a primit titlul de municipium în anul 124 d.Hr., cu prilejul vizitei împăratului Hadrian în Dacia romană.
De la Drobeta Turnu Severin se ajunge la Dierna (Orşova de astăzi) după parcurgerea celor 17 mile romane (25 km).
Dierna (Orşova)
Deşi astăzi, atât oraşul roman Dierna, cât şi fortificaţiile medievale de mai târziu sunt sub apele Dunării, prin construcţia barajului de acumulare Porţile de Fier (1964-1971), Orşova este punctul de plecare pe cel mai important drum militar al romanilor în ambele războaie daco-romane, Dierna –Tibiscum, pe culoarul Timiş-Cerna şi, de acolo, pe Valea Bistrei în sus, până la Sarmizegetusa, în inima Daciei.
Colonia romană Dierna a fost ridicată la rang de municipium în timpul împăratului Traian şi a fost întemeiată pe ruinele unei cetăţi dacice numită Zerna. Mai târziu, aşezarea s-a numit Dierna, iar pe timpul domniei împăratului Antonius Pius este numită Tierna. Castul roman a fost garnizoana Legiunii V Macedonica.
Chiar dacă nu a cunoscut o dezvoltare atât de înfloritoare ca Drobeta, municipiul roman Dierna, a fost un important punct de vamă sub titulatura „statio Tsiernensis”, unde se percepeau taxe atât pentru mărfurile şi bogăţiile exploatate de romani din Dacia, cât şi pentru persoanele ce călătoreau înspre şi dinspre Dacia.
Ad Mediam (Băile Herculane)
De la Dierna, drumul continuă spre Ad Mediam (Băile Herculane), unde se ajunge după parcurgerea celor 11 mile romane ( 1 milă=1,48 km), altfel spus 17 km.
Staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane se identifică cu antica staţiune Ad Mediam, unde erau „scălzile vindecătoare”, care şi-au păstrat până astăzi bunul renume. La izvoarele lui Hercules se adunau romanii, de la pătura cea mai de jos până la cei mai înalţi demnitari, nu numai din Dacia, dar şi din celelalte provincii romane mai îndepărtate.
„La Băile romane (astăzi, cuprinse în zidurile hotelului Roman) au venit la odihnă şi s-au tratat guvernatorii Daciei romane, comandanţi de legiune şi de cohorte, colonişti romani şi populaţia autohtonă romanizată.” [Cristescu I., 2012].
Istoricul Griselini susţine că însuşi împăratul Traian ar fi fost ziditorul acestui oraş vestit pentru izvoarele lui tămăduitoare. În anul 1736, când sub comanda generalului Andreas Hamilton, guvernatorul Banatului, se începe restaurarea băilor, pe Valea Cernei s-au dezgropat o mulţime de antichităţi romane: table cu inscripţii, statui, monede ş.a., cate toate vorbesc despre înflorirea acestor locuri pe vremea împăraţilor romani. Cea mai mare parte din aceste bogăţii istorice au luat drumul Vienei, în Biblioteca Imperială. Doar transportul din anul 1755 nu a ajuns la destinaţie, semn că nu toate mărturiile locurilor trebuie să ajungă şi să fie păstrate de străini. Atunci corabia cu relicvile romane s-a scufundat în Dunăre, lângă Budapesta. S-a păstrat la muzeul din Băile Herculane tabula votivă cu atestarea staţiunii romane din anul 153 d.Hr. Tot la Băile Herculane căutaţi inscripţiile romane închinate zeilor pentru a înţelege cultul pe care-l aveau romanii faţă de renumitele băi şi ocrotitorii acestora: un altar închinat lui Hercules şi apelor lui calde, şi un altul înclinat zeului Esculap şi Higiei. O inscripţie unică este cea a lui Traian care mulţumeşte nu numai zeilor Jupiter şi Stator, ci şi lui Hercules pentru victoria lui asupra lui Decebal:
IOVI. STATORI. HERCULI. VICTORI. M.ULPIUS. NERVA TRAJANUS. CAE-SAR.VICTO. DECEBALO. DOMITA. DACIA VOTUM. SOLVIT. ASPICE. ROMULE. PATER. GAUDETE QVIRITES. VESTRA. ISTA. EST. GLORIA. |
Praetorium (Mehadia)
De la Ad Mediam (Băile Herculane) drumul continuă spre nord până la Praetorium (Mehadia), castru roman aflat între Mehadia şi Plugova, la distanţa de 14 mile (20 km). Castrul şi aşezarea civilă romană au fost construite pe locul numit de localnici „La Zidine”. Mult timp acest loc a fost confundat de mulţi cu staţiunea balneară Băile Herculane, aflată la 13 km spre sud-est, pe şosea şi pe Valea Cernei Castrul de la Mehadia a fost descoperit de istoricul Nicolae Stoica de Haţeg, în anul 1829, fiind una dintre cele mai tari construcţii de acest gen ale romanilor, dovadă fiind însăşi temelia şi zidurile care se disting şi astăzi.
Ad Pannonios (Domaşnea)
După 9 mile (14 km) de mers se ajunge la Domaşnea, localitate identificată cu aşezarea romană Ad Pannonios. În hotarul localităţii se află drumul şi castrul roman, mărturii fiind: o diplomă militară datată din anul 159 şi emisă de împăratul Antoninus Pius pe numele unui ostaş veteran Ivornecus, care a fost descoperită pe dealul Domaşnei, la un turn roman, monedele de argint şi cărămizile cu inscripţia XIII, simbol al legiunii Gemina, în zidurile unei aşezări romane din locul numit „Coveiul lui Ioşca” de la intrarea în localitate, cum se vine dinspre Băile Herculane.
Gaganis (Teregova)
Prin serpentine largi se urcă dealul Domaşnei, după care drumul roman trece prin Poarta Orientală, pas de înşeuare la 500 m înălţime care separă Cerna de Timiş. După 9 mile (14 km) de la Ad Pannonios (Domaşnea) se ajunge la castrul roman Gaganis de la Teregova ce se află pe drumul imperial Dierna–Tibiscum la confluenţa râului Timiş cu pârâul Hideg. Acest castru puternic rivaliza cu cel de la Orşova prin clădirea lui impozantă. Urmărind zidurile fortăreţei care se menţin şi astăzi până la un metru înălţime se poate spune că acest castru roman a fost „o strajă vigilentă care păzea cheia ce deschide drumul prin Valea Timişului la Tibiscum.” [Simu T., 1924].
Masclianis (Slatina Timiş –Bucoşniţa)
Trecând prin strâmtoarea Cheilor Teregovei şi pe lângă Mănăstirea „Piatra scrisă” de la Armeniş, se ajunge la castrul roman Masclianis aflat în perimetrul patrulaterului dat de hotarele comunelor Slatina Timiş – Bucoşniţa – Petroşniţa –Vălişoara. În anul 1871, aici s-a găsit o stelă funerară romană cu inscripţii din aşezarea romană ce se întindea în linie dreaptă între Petroşniţa şi Vălişoara.
Tibiscum (Jupa-Caransebeş)
După parcurgerea ultimelor 14 mile (20 km), se ajunge la castrul roman ce poartă numele râului, la Tibiscum, lângă oraşul Caransebeş de astăzi.