Hram: Schimbarea la faţă (6 august)
Anul întemeierii: 1996
Stareţ: Andrei Radu
Viaţă de obşte: trei călugări
Cazare: 20 persoane
Mănăstirea este cunoscută ca fiind „Putna bănăţeană” prin istorioara vieţii unui călugăr plecat din Ţara Almăjului la Mănăstirea Putna din Moldova şi, apoi, la Muntele Athos din Grecia. Este locul unde se alină setea de întărire în dreapta credinţă.
Mănăstirea Almăj – Putna este „Putna bănăţeană” sau mănăstirea lui „Putneanul” după „amprenta” pe care a lăsat-o în tradiţia locului viaţa monahală a călugărului Pahomie Putneanul, plecat din Ţara Almăjului la Mănăstirea Putna din Moldova. Se spune că prin secolul al XVII-lea, un credincios din Almăj, dorind să ducă o viaţă de călugăr şi însetat după mântuire „ca un cerb la izvoarele apelor”, a plecat în Moldova la Mănăstirea Putna, ctitoria voievodului Ştefan cel Mare. După multe osteneli călugăreşti, la luat calea Muntelui Athos (Grecia), unde a nevoit aproape 18 ani. Spre sfârşitul vieţii sale, cuviosului călugăr i s-a arătat în vis Maica Domnului şi l-a îndemnat să se întoarcă pe plaiurile natale pentru a veni în sprijinul credincioşilor ortodocşi care, în acea perioadă, erau prigoniţi de „valul catolic” al stăpânirii străine.
Aşa cum este consemnat într-un Liturghier cu slove chirilice de la Mănăstirea Frăsinei (Vâlcea), călugărul s-a întors în vatra satului Putna împreună cu şapte ucenici şi a vieţuit în peştera de la hotarul satului, în locul unde astăzi este un paraclis. Pe aceste minunate meleaguri călugărul a slujit şi, prin puterea rugăciunii, a făcut mai multe minuni, dintre care localnicii pomenesc mereu de vindecarea celor două surori mute, fete de boier. Drept mulţumire, boierul a construit o casă de rugăciune unde veneau părintele Pahomie şi ucenicii săi pentru a spovediicredincioşii şi a se ruga pentru viaţa lor. A fost prima casă-biserică în jurul căreia mai târziu s-a născut satul Putna din Almăj, satul călugărului Pahomie Putneanul.
De la această istorioară a venit gândul zidirii unei mănăstiri la marginea satului Putna, pe terenul donat de subofiţerul Luca Zăvoianu, fiu al satului. Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă la 6 august 1996, de către PS Laurenţiu Streza, episcopul de atunci al Caransebeşului, astăzi mitropolit al Ardealului. Viaţa călugărească propriu-zisă a prins rădăcini în primăvara anului 1997, odată cu venirea primului stareţ al mănăstirii Sava Gana şi alţi patru călugări.
În fiecare an, la 6 august, este sărbătoarea hramului „Schimbarea la faţă” a mănăstirii, iar în prima vineri de după Sf. Paşti, când se ţine sărbătoarea „Izvorului Tămăduirii”, se merge la izvorul de apă din grădina mănăstirii, donată de profesorul Pavel Panduru din Prigor. Astfel se alină nu numai setea de apă, ci şi setea de întărire în dreapta credinţă, într-un cadru natural cu adevărat mioritic, pe frumoasa vale a râului Putna. La Mănăstirea Almăj-Putna veţi avea „dezlegarea la peşte” în cele patru lacuri amenajate şi veţi simţi cât de frumos răzbate în inimă sunetul toacei.