Dacă doriţi să aveţi o „carte de vizită” a staţiunii Băile Herculane, opriţi-vă măcar 30 de minute la Muzeul de istorie „General Nicolae Cena” al staţiunii, care acum este la primul etaj al Cazinoului însă, în curând, va fi mutat în noua clădire restaurată a Vilei Elisabeta, în urma emisiunii-concurs de la Televiziunea Română, de la 1 decembrie 2009.
Odată ajunşi în faţa Cazinoului din centrul istoric al Băilor Herculane, pentru început citiţi salutul staţiunii de pe frontispiciul vestitei clădiri „SALUTI ET LAETITIAE”, preluat de la romani care, din limba latină în limba română, înseamnă „Sănătate şi bucurii”, şi arată menirea acestui loc de a lecui prin puterea apei termale.Tot pe acoperişul corpului central al Cazinoului, până nu demult erau patru statui care reprezentau un român, un neamţ, un sârb şi un ungur, cele patru naţionalităţi conlocuitoare din zonă care au trăit împreună istoria acestor locuri.
Urcând în Sala de argint a Cazinoului, veţi retrăi această istorie prin mărturiile strânse în timp, în principal de fondatorul muzeului, generalul Nicolae Cena. După 41 de ani de serviciu în armata imperială austriacă, ca general în rezervă, Nicolae Cena se retrage pe plaiurile sale natale de la Mehadia, în anul 1904. La Mehadia, locuinţa sa a devenit un adevărat punct de atracţie prin obiectele arheologice strânse de general, zi de zi, timp de aproape 20 ani, de la castrul roman din locul „Zidina” dintre Mehadia şi Plugova. Dorinţa lui testamentară a fost de a se deschide un muzeu al staţiunii la Băile Herculane.
„Din păcate, generalul Nicolae Cena n-a mai apucat să-şi vadă visul împlinit deoarece, la 12 martie 1922 se stinge din viaţă, lăsând pentru eternitate numele şi colecţia sa, muzeului staţiunii Băile Herculane, una dintre cele mai vechi staţiuni balneare ale lumii” [Bălteanu D., 2011].
Muzeul de istorie „General Nicolae Cena” al staţiunii Băile Herculane a fost inaugurat la 1 mai 1924.
În muzeu, vizitatorii pot vedea, în Sala de argint, piatra de atestare documentară a Băilor Herculane din anul 153 d.Hr. şi altarul votiv închinat zeilor Esculap şi Hygieia, ambele tabule votive fiind originale.
Tot în muzeu se păstrează cu multă grijă Diploma de aur care atestă valoarea istorică şi ştiinţifică a colecţiilor muzeului, obţinută la „Expoziţia naţională balneo-climatică şi turistică” desfăşurată la Bucureşti, între 19 mai-17 iunie 1928.
Este „primul muzeu din locurile balneare din ţară”, aşa cum afirma preotul almăjan Iosif Coriolan Buracu, în cartea sa dedicată muzeului.[Buracu C., 1924].
Din zestrea arheologică din perioada romană, descoperită la Băile Herculane, o parte s-a trimis la Viena, o altă parte, după cum spun cronicarii, ar zăcea pe fundul Dunării, iar ce-a mai rămas se află expus în muzeu.
Un loc aparte îl ocupă copiile celor trei statui romane ale lui Hercules din marmură, descoperite la Băile Herculane şi transportate la Viena, copii realizate pe cheltuiala generalului Nicolae Cena:
- Hercules ţinând pe braţul stâng pe fiul său Telephus, către care se uită o căprioară, iar în mâna dreaptă are buzduganul ţintuit deasupra capului taurului din Creta, fiind o statuie caracteristică pentru sfârşitul secolului al II-lea;
- Hercules încununat cu ramuri de măslin, cu pielea de leu pe umeri şi cu buzduganul în mână, realizată între sfârşitul secolului al II-lea şi începutul secolului al III-lea;
- Hercules odihnindu-se după una din cele 12 munci, datată de la începutul secolului al III-lea.
Piesele romane din muzeu sunt completate cu câteva monede romane din colecţia de 37 monede de argint şi 126 de aramă descoperită la Băile Herculane. Căutaţi să identificaţi una din cele 6 monede de aramă cu chipul împăratului Traian, considerat întemeietorul Băilor Imperiale de la Ad Mediam.
Muzeul mai are o colecţie de mare valoare de cărţi, litogravuri şi litografii, dintre care multe sunt unicate, aşa cum este litogravura lucrată de însuşi de Francisco Grisellini, reprezentând Băile în anul 1780, când i-a apărut simultan la Viena şi Veneţia lucrarea „Istoria Banatului Timişan”. Cunoscutul om de ştiinţă şi călător a poposit pentru 20 de zile la Băile Mehadiei, în anul 1776.
Odată cu mutarea în Vila Elisabeta, muzeul va avea noi colecţii unice pentru vizitatori: prezentarea colecţiei Regimentului de graniţă româno-bănăţean donată de col. Liviu Groza, expunerea machetei castrului roman de lângă Băile Mehadiei, realizată cu migală de către generalul Nicolae Cena, şi camera dedicată împărătesei Elisabeta (Sisi) şi celorlalte personalităţi imperiale care au vizitat staţiunea, cu tablourile, inelul şi dormitorul împărătesei.
La muzeul staţiunii puteţi asculta legende şi întâmplări cu mari personalităţi ale vremii care au venit la Băile Herculane. Este nevoie doar să cunoaşteţi cronologia principalelor evenimente istorice ale staţiunii [Cristescu I., 2012]:
BĂILE IMPERIALE ROMANE | |
| 106 | La sfârşitul războaielor pentru cucerirea Daciei, în perioada 106-117 d.Hr., s-au clădit termele lui Hercules de către romani, ctitorul staţiunii fiind, după mulţi autori, împăratul Traian, judecând după numărul, mare de monede cu chipul acestuia pe faţă şi cel al lui Hercules pe revers. |
| 153 | Anul de atestare documentară a băilor pe inscripţia votivă gravată. |
| 214 | Vizita împăratului roman Caracalla cu mama sa Iulia Domna. |
| 1600 | Domnitorul Mihai Viteazul trece prin Băile Mehadiei cu suita sa în drumul spre Praga pentru a-l întâlni pe împăratul Rudolf al II-lea. |
|
BĂILE IMPERIALE AUSTRIECE |
|
| 1724 | Împăratul Austriei Carol al VI-lea, fiul fostului împărat Leopod şi tatăl împărătesei Maria Tereza, dă ordin contelui Mercy, guvernatorul Banatului, să reclădească Băile Mehadiei. |
| 1736 | Sub conducerea succesorului contelui Mercy, generalul Andreas Hamilton, se finalizează lucrările la Baia Venera, Baia Apollo şi Baia Romană, desfăşurate între 1724-1736. |
| 1755 | Se trimit antichităţile romane descoperite între 1734-1736 de la Băile Mehadiei la Viena, însă o parte se pierd, scufundându-se cu nava în Dunăre la Pesta. |
| 1768 | Are loc prima vizită imperială în staţiunea de pe Valea Cernei, cea a lui Iosif al II-lea, fiul împărătesei Maria Tereza, urmărind pregătirea terenului înfiinţării în Banat a Regimentul grăniceresc româno-bănăţean nr 13, din anul 1775. |
| 1776 | Francisco Griselini, scriitor, cartograf, geograf şi reprezentant de seamă al „epocii luminilor”, vizitează timp de 20 de zile Băile Mehadiei, după ce a studiat Banatul Timişan între anii 1774-1776. |
| 1801 | Băile Mehadiei vor cunoaşte o nouă etapă înfloritoare de dezvoltare, odată cu trecerea lor sub administraţia militară grănicerească. |
| 1815 | Vine la băi pentru tratament Tudor Vladimirescu şi va sta şase săptămâni, apoi va repeta tratamentul în 1816, timp de nouă săptămâni. Pe perioada celor două sejururi, zilnic îl va vizita pe cronicarul Nicolae Stoica de Haţeg, de la care va împrumuta cărţi de citit şi va pregăti Revoluţia Română din 1821. |
| 1817 | Staţiunea îşi schimbă numele din Băile Mehadiei în Băile Herculane. |
| 1817 | Tot în acest an, la 2 octombrie, are loc vizita la băi a Împăratului Francisc I şi a soţiei sale, împărăteasa Carolina, care, tot atunci, au inaugurat şi Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” de la Oraviţa. |
| 1847 | În piaţa băilor, se aşază statuia lui Hercules, turnată din fier de tun, şi donată de arhiducele Carol. |
| 1848 | Trece pe la băi Nicolae Bălcescu pentru a purta convorbiri cu generalul Iosif Bem. |
| 1849 | La 15 august, ajunge la Mehadia Ludovic Kossuth, însoţit de legiunea italiană. Îndată după sosirea lor au ajuns Szemere şi Leopold Fulep, aducând coroana Ungariei pe care au ascuns-o înainte de a se refugia în Turcia. |
| 1852 | Vizitând băile, împăratul Franz Joseph a declarat: „acum în Valea Cernei există cea mai frumoasă staţiune de pe continent”. |
| 1872 | În 16-20 septembrie, va avea loc al XVI-lea Congres al medicilor şi naturaliştilor din Imperiul Austro-Ungar, o întrunire de drumeţie la Băile Herculane. |
| 1873 | După ridicarea graniţei militare, băile trec în administraţia ungară. |
| 1887 | Între 1 martie şi 13 aprilie, împărăteasa Elisabeta, cunoscută sub numele de Sisi, la recomandarea medicilor, face o cură de şase săptămâni. Elisabeta a vizitat staţiunea Băile Herculane în anii 1884, 1887, 1890, 1892 şi 1896. |
| 1896 | După 44 de ani, Franz Joseph vizitează din nou staţiunea, împreună cu împărăteasa Elisabeta şi, la 15/27 septembrie, inaugurează Canalul navigabil Porţile de Fier împreună cu Carol I, regele României şi Alexandru I, regele Serbiei. |
| 1919 | La 1 iunie 1919, staţiunea a intrat sub administraţia românească. |
BĂILE TERMALE MODERNE | |
| |
1924 | La 1 mai se inaugurează Muzeul de istorie „General Nicolae Cena”, primul muzeu al unei staţiuni balneare din România. |
1928 | Muzeul staţiunii obţine medalia de aur la „Expoziţia naţională balneo-climatică şi turistică”, desfăşurată la Bucureşti, între 19 mai -17 iunie. |
1933 | La 2 iunie, regele Carol al II-lea al României împreună cu principele Mihai sosesc la Băile Herculane, unde a avut loc dezvelirea bustului regelui Ferdinand. Principele Mihai avea pe atunci 12 ani. |
1936 | S-a construit Hotelul Cerna cu o arhitectură românească, fiind ultima clădire executată de grănicerii bănăţeni. |
1938 | Viitorul rege Mihai I al României face a doua vizită cu clasa la Băile Herculane. |
1939 | S-a modernizat şi asfaltat drumul ce leagă staţiunea de gara Herculane care, datorită trandafirilor plantaţi în lungul său, a primit numele de „strada Trandafirilor”. Este anul în care la Băile Herculane a făcut tratament „Marele Nicolae Iorga” şi a vizitat Banatul. |
1968 | S-a deschis Hotelul Hercules, pe locul vechiului teatru al staţiunii. |
1973 | S-a deschis Hotelul Domogled, din noul centru al staţiunii, care va fi numit. „Parcul Vicol”, după numele generalului Vicol, părintele balneologiei româneşti. |
1975 | S-a deschis Hotelul Roman. |
1977 | S-a dat în folosinţă Hotelul Diana. |
1979 | S-a dat în folosinţă Hotelul Afrodita. |
1982 | S-a dat în folosinţă Hotelul Dacia. |
1985 | S-a dat în folosinţă Hotelul Minerva. |
1996 | S-a dat în folosinţă Hoteul Tierna |
1999 | S-au redeschis Băile Imperiale Romane, la parterul Hotelului Roman. |
2009 | S-a câştigat concursul-emisiune de la 1 decembrie, de la Televiziunea Română, pentru restaurarea Vilei Elisabeta. |
2010 | S-a deschis Hotelul Internaţional |
2011 | S-a redeschis Hotelul Diana |
2012 | S-a redeschis Hotelul Afrodita |