Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în anul 1935, la iniţiativa marelui naturalist român Alexandru Borza. Parcul se întinde pe o suprafaţă de 38 138 ha.
În parcurile naturale din Banatul Montan se întâlnesc flori şi plante care – prin frumuseţe şi coloristică – sunt unice în această zonă: Pinul Negru de Banat, Garofiţa bănăţeană, Bujorul de Banat, Floarea Semenicului, Floarea de Colţ, Narcisele de Zerveşti, Nuferii de Dognecea, Măceşul de Beuşniţa, Bulbucii de Sicheviţa, Jugastrul bănăţean, Laleaua Cazanelor, Alunul turcesc, Vişinul turcesc, Iedera albă, Brânduşa galbenă, Păducelul negru, Urechea ursului, Papucul Doamnei şi Sângele voinicului.
Arborii seculari – Sequoia Gigantea, Tisa, Magnolia, Pagodela şi Platanul – întregesc spectaculosul şi măreţia vegetaţiei bănăţene. Ei sunt adevărate monumente ale naturii în Parcurile Naţionale ale Banatului Montan, care pot prezenta un interes deosebit în cadrul turismului cultural – ştiinţific.
Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna nu este cu nimic mai prejos faţă de floră. Viaţa freamătă peste tot în Banatul Montan prin mii de specii de animale, păsări şi peşti. Frecvent se întâlnesc animale sălbatice: lupul, vulpea, mistreţul, jderul de pădure, veveriţa, iepurele, căprioara, căpriorul şi fazanul.
Un loc aparte îl ocupă reptilele, dintre care unele pe cale de dispariţie. Este vorba de vipera cu corn, întâlnită în regiunile calcaroase de pe Clisura Dunării, Cheile Caraşului, Cheile Nerei, Cheile Minişului şi pe Valea Cernei, şi scorpionul din zonele Valea Cernei şi Cheile Nerei.
Râurile de munte sunt bogate în diverse specii de peşti, cum ar fi: păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, zlăvoaca, lipanul şi mreana de munte. Râurile de şes au ca peşti: cleanul, scobarul şi mreana de câmpie. În apele Dunării se află: somnul, şalăul, crapul, ştiuca, cega, nisetrul, păstruga şi morunul.
„… Farmec nespus. Acesta–i cuvântul ce se potriveşte peisajului cărăşan şi niciodată…nu încerci nostalgia părăsirii. Simţi în permanenţă prezenţa omului…care se integrează organic în Natură.” – aşa cum a afirmat în mod sugestiv scriitorul bănăţean Virgil Birou [Birou Virgil, 1982], cel care, alături de prozatorul Ion Stoia Udrea şi sculptorul Romul Ladea, formează ceea ce este numit „Trifoiul cărăşean” al oamenilor de cultură din Banatul Montan.