Turismul cultural

10. Turismul cultural este forma de turism care plasează atracţia culturală în centrul ofertei. Turismul cultural în combinaţie cu celelalte forme de turism practicabile în Banatul Montan poate fi un:       

  • Turism cultural – istoric, care presupune vizitarea unor monumente şi ansambluri istorice, precum şi a unor situri arheologice din Banatul Montan, cum sunt: Castrul Tibiscum de la Jupa – Caransebeş, Băile romane de la Băile Herculane, Tabula Traiana de la Cazanele Dunării, Statuia lui Decebal de la Cazanele Dunării, Vestigiile Villae Rustica de la Gornea – Sicheviţa;
  • Turism cultural – arhitectonic, ce urmăreşte vizitarea unor monumente şi ansambluri de arhitectură din Banatul Montan, cum sunt: Clădirea Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oraviţa, Palatul Cultural din Reşiţa, Centrul istoric în stil baroc al staţiunii Băile Herculane, Gara din Oraviţa, Gara din Băile Herculane, Clădirea Primăriei din Caransebeş, Clădirea Primăriei din Oraviţa, Clădirea Primăriei din Bocşa, Clădirea Primăriei din Reşiţa;
  • Turism cultural – muzeistic, care înseamnă vizitarea muzeelor istorice, etnografice, de artă, de arheologie, de ştiinţele naturii, de ştiinţă şi tehnică, memoriale şi săteşti din Banatul Montan, cum sunt: Muzeul Banatului Montan din Reşiţa, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, Muzeul Staţiunii din Băile Herculane, Muzeul „Constantin Lucaci” din Bocşa, Muzeul „Pamfil Şeicaru” de la Orşova;
  • Turism cultural – industrial şi tehnic, legat de vizitarea unor obiective industriale şi tehnice unice din Banatul Montan: Prima cale ferată din România, Oraviţa – Iam – Baziaş, Prima cale ferată montană din România, Oraviţa – Anina, Muzeul Locomotivelor cu Abur din Reşiţa, Colecţia de Mineralogie Estetică a Fierului „Constantin Gruescu” de la Ocna de Fier, Salba de lacuri artificiale de pe Bârzava şi Timiş (Secu, Breazova-Văliug, Gozna-Crivaia, Trei Ape ), Primul puţ al celei mai adânci mine din Europa, de la Anina, Cariera de marmură de la Ruschiţa, Morile de apă de la Rudăria, Furnalul şi Funicularul din Reşiţa;
  • Turism cultural – ştiinţific, prin explorare şi descoperire ştiinţifică vizând: trecutul (vizitarea şantierelor arheologice), prezentul (vizitarea parcurilor naturale) şi viitorul (descoperirea peşterilor);
  • Turism cultural – etnografic şi folcloric, ce se poate practica cu prilejul manifestărilor folclorice originale şi autentice din Banatul Montan, precum Festivalul Hercules de la Băile Herculane şi nedeile, care, de primăvara până toamna târziu, se ţin în toate satele bănăţene;
  • Turism cultural – artistic, axat pe festivaluri şi evenimente cultural – artistice pe toată perioada anului în Banatul Montan, cum sunt: Festivalul de Jazz de la Gărâna, Zilele „Mihai Eminescu” şi „George Enescu” de la Oraviţa, Festivalul „7 zile – 7 arte” şi Festivalul „Reşiţa în zece dimensiuni” de la Reşiţa, Festivalul Răchiei din Banat de la Băile Herculane, Festivalul „Pinul Negru de Banat” de la Băile Herculane, Festivalul „Ritmuri pentru Mileniul III” de la Berzasca, Colonia de pictură „Paleta de Cristal” de la Gărâna, Tabăra de sculptură din parcul Teiuş de la Caransebeş etc. La acestea se adaugă „Zilele Culturii” din fiecare oraş al Banatului Montan;
  • Turism cultural – etnic, ce se practică pe traseele turistice date de multiculturalitatea spaţiului montan bănăţean: Festivalul Etniilor din Banat, Făşangul, Festivalul pescăresc „Ceaunul de Aur” de la Moldova Nouă;
  • Turism cultural – tematic, care se desfăşoară sub forma unor circuite tematice prin mai multe localităţi din Banatul Montan, cum ar fi: Drumul fierului, Drumurile romanilor, Drumul cetăţilor medievale, Drumul apelor, Drumul lacurilor, Drumul „Ţara Almăjului”, Drumul „Ţara Gugulanilor”  ş.a.