Zona turistică Aurora Banatului

Zona turistică AURORA BANATULUI  este „perla” turismului din Banat, de o frumuseţe neasemuită, încât turistul care a descoperit-o este cuprins de dorinţa  unei permanente „redescoperiri”.

Cele două oraşe din zonă, Anina şi Oraviţa, sunt legate prin cea mai spectaculoasă cale ferată de munte din sud-estul Europei, cunoscută sub denumirea de „Semeringul bănăţean” şi, tocmai de aceea, despre istoria lor se poate vorbi numai prin superlativele „cel mai” şi „cea mai”.

Oraşul Anina este oraşul al cărui nume, de oriunde l-ai citi, acelaşi nume va fi. Anina a fost „centrul minier” cu cel mai bun cărbune de „piatră neagră” şi cu cea mai adâncă mină din Banat (1240 m) şi a doua din Europa. La Anina-Steierdorf, în perioada interbelică, a fost staţiunea climaterică Aurora Banatului sau Sommerfrische, cum s-a numit din anul înfiinţării (1893) şi până în 1930; staţiunea era cunoscută în toată Europa pentru cea mai bună „cură de aer” curat şi ozonat. Este şi premisa pentru care cu acelaşi nume vom prezenta această zonă turistică, unde sunt „bijuteriile” turistice ale Banatului Montan.

Oraşul Oraviţa  este centrul cultural de „fală” al cărăşenilor prin priorităţile pe care le deţine în România: primul teatru (1817), prima gară (1849), prima cale ferată de şes (1854) şi de munte (1863), prima farmacie naturistă (1793), prima „Şcoală Montanistică” de meserii (1729) şi prima expoziţie de industrie şi comerţ (1869).

Triunghiul turistic Anina – Oraviţa – Bozovici găzduieşte cele mai pitoreşti şi unice locuri din Banat. În această zonă, în anul 2002, în grota numită „Peştera cu oase”, au fost găsite cele mai vechi rămăşiţe ale omului modern european (cu 40 000 de ani în urmă), cunoscut sub numele de „Ion şi Vasile de la Anina”.

Totodată, între Oraviţa şi Anina, pe site-ul industrial de şisturile bituminoase de la Crivina, s-a descoperit lumea împietrită a dinozaurilor de dimensiuni mici care au trăit aici. Este singurul loc de acest fel din Europa în care se poate vedea imaginea unei păduri de ferigi arborescente din Jurassic.

Tot în această zonă, este Ţara Almăjului,  care se impune vizitatorului cu frumuseţea sa calmă şi cu un mozaic cultural interesant şi ademenitor.

Căi de acces:

DN 58: Caransebeş – Reşiţa – Anina (răscruce) DN 57B: Anina (răscruce) – Oraviţa

DJ 581: Reşiţa – Grădinari  DN 57: Grădinari – Oraviţa – Anina (răscruce)

E70: Timişoara – Caransebeş – Iablaniţa DN 57B: Iablaniţa-Bozovici-Anina – Oraviţa

           

În această zonă, se pot vizita 10 obiective turistice cu frumuseţi şi priorităţi româneşti:

  1. Prima cale ferată de munte din România, Oraviţa – Anina (1863), cu o lungime de 33,4 km şi o diferenţă de nivel de 338 m, numită „Semeringul Bănăţean”, fiind formată din 14 tunele săpate în stânca dură de calcar şi 10 viaducte peste văile  adânci;
  2. Prima cale ferată de câmpie din România, Oraviţa – Iam – prin Serbia – Baziaş (1854-62,5 km), numită şi „Calea Cărbunelui” , cu prima gară din România, construită în 1849, la Oraviţa;
  3. Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa, construit în 1817, fiind primul teatru din România şi din estul Europei. El este o copie fidelă a teatrului „Burgtheater” din Viena, având o arhitectură deosebită, în stilul barocului vienez;
  4. Morile de apă cu ciutură de la Rudăria (acum localitatea Eftimie – Murgu) cu cele 22 de mori în funcţiune pe Cheile Rudăriei;
  5. Puţul I (întâi) din Anina de intrare în cea mai adâncă mină (1240 m);
  6. Paralela 45 cu izbucul, peştera şi cascada Bigăr de pe Cheile Minişului, precum şi Peştera cu oase cu cele mai vechi rămăşiţe ale omului modern european care a trăit aici cu 40 000 de ani în urmă;
  7. Munţii Aninei cu lacurile artificiale Buhui şi Mărghitaş din apropiere de Anina şi de Steierdorf, pe cursul râului Buhui. La jumătatea distanţei dintre lacuri se află Peştera Buhui, cu o lungime de 3,1 km, prin care trece cel mai lung râu subteran din România, apa Buhuiului;
  8. Parcul Naţional „Cheile Nerei-Beuşniţa”, în care Cheile Nerei (22 km) sunt unice în România ca frumuseţe  şi măreţie. Traseul turistic de la Şopotul Nou la Sasca Montană este unul fantastic pe care pot fi văzute lacurile naturale Ochiul Bei şi Lacul Dracului şi Cascadele Beuşniţei;
  9. Ţara Almăjului cu tradiţiile, obiceiurile şi portul popular autentic bănăţean;
  10. Mănăstirea ortodoxă „Călugăra” de la Ciclova Montană, Mănăstirea romano-catolică „Sfânta Maria” de la Ciclova Română, Mănăstirea „Slatina –Nera” de la Sasca Montană şi Mănăstirea „Almăj-Putna” de la  Putna – Prigor.