Zona turistică SCORILO este „enigma” turismului din Banat şi cuprinde staţiunile turistice: Muntele Mic şi Poiana Mărului. Aici există singurul Monument al Turismului (1937) din lume, la intrarea în  Rusca-Montană,  cu cele mai frumoase versuri pentru un imn adevărat al turismului românesc.

În această zonă turistică, se delimitează Ţara Gugulanilor, sub forma unui triunghi curbiliniu cu o suprafaţă de 2000  km2, care începe de la Bucova, pe Valea Bistrei până la Caransebeş, şi de aici pe Valea Timişului până la „Poarta de Intrare” situată  între Teregova şi Domaşnea.  Cea de-a treia latură este convenţională şi poate fi imaginată peste crestele vârfurilor Godeanu (2229), Ţarcu şi Gugu (2291), ultimul fiind muntele sacru al dacilor.

Zona cuprinde cele două oraşe Caransebeş şi Oţelu Roşu, 13 comune şi 33 de sate.

Municipiul Caransebeş este cel mai important nod de comunicaţie din Banatul Montan, fiind aşezat la încrucişarea a 4 drumuri principale care duc spre Timişoara, Orşova, Reşiţa şi Haţeg. Geografic, oraşul este situat la confluenţa a trei ape, Timiş, Sebeş şi Bistra, la o altitudine de 280 m. Totodată, se află la jumătatea distanţei dintre Drobeta Turnu Severin şi Timişoara ( la 100 km distanţă de fiecare oraş), pe drumul european E 70. În timpul Daciei Romane, la 6 km de actuala vatră a oraşului se găsea castrul roman Tibiscum (Jupa – Caransebeş).

Staţiunea Poiana Mărului se află la 25 km de oraşul Oţelu Roşu (via Zăvoi) şi este aşezată într-un cadru natural deosebit de pitoresc, pe malurile râului Bistra Mărului şi ale afluenţilor acesteia: Scorilo şi Şucu, între cotele de 500 şi 700 m altitudine.

Staţiunea Muntele Mic – aflată la altitudinea de 1545 m,  oferă iarna un peisaj mirific, încântător şi bicolor dat de albul strălucitor al zăpezii şi verdele închis al pădurilor de brad. Pe munte se ajunge de la Caransebeş, pe drumul asfaltat (25 km) ce trece prin Zerveşti, Turnu Ruieni şi Borlova, până la staţia telefericului. De aici, cel mai plăcut şi sigur mod de a ajunge pe munte este  telefericul, dat în folosinţă în anul 1976, pe cel mai lung traseu din ţară (3,36 km) şi care  urcă de la 773 m la 1531 m, unde sunt 3 pârtii de schi, dintre care una iluminată pe timp de noapte.

Căi de acces:

                            E 70 (DN6): Timişoara-Caransebeş şi Orşova – Caransebeş

                            DN68:           Haţeg – Caransebeş

                            DN58:           Reşiţa – Caransebeş

În această zonă, se pot vizita 10 obiective turistice care înnobilează sufletul turistului:

  1. Monumentul Turismului (1937) de la Rusca Montană, unic în lume, născut din sămânţa dragostei pentru turism a Clubului Turistic Bănăţean (CTB);
  2. Centrul municipiului Caransebeş cu noua Catedrala Episcopală (2010) şi catedrala istorică „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” (1865), Parcul cu platani şi Statuia generalului Ioan Dragalina (1943), precum şi Galeria de artă „Corneliu Baba” şi viitorul Muzeu al Caricaturii „Popa Popa’s” ;
  3. Muzeul de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă (1962) din Caransebeş
  4. Drumul romanilor (III): Tibiscum (Caransebeş-Jupa) – Traianu (Caransebeş-Iaz) – Agmonia (Zăvoi) – Ponce Augusti (Marga) – Tapae (Bucova) – Sarmizegetusa Ulpia Traiana Augusta (Sarmizegetusa) cu situl arheologic al Castrului roman Tibiscum de la Jupa-Caransebeş;
  5. Parcul de Sculptură Teiuş (2003) din Caransebeş, cu cele 33 de piese sculptate în lemn şi încă 33 de piese în marmură amplasate în piaţetele municipiului Caransebeş;
  6. Monumentul Eroilor Bănăţeni – Crucea Albă (1936) de pe Muntele Mic, ale cărei lumini, în nopţile senine, se văd de la Timişoara, Lugoj şi Caransebeş;
  7. Muntele Mic şi lacurile artificiale Poiana Mărului şi Rusca-Teregova;
  8. Parcul Naţional Retezat, doar cu o mică parte pe teritoriul judeţului Caraş-Severin; Cariera de marmură de la Ruschiţa, cu un calcar cristalin de culoare albă sau roz şi o calitate mai bună decât marmura de Carrara, Pietrele lui Scorilo de la Poiana Mărului şi Poiana cu narcise de la Zerveşti;
  9. Tara Gugulanilor şi Satul turistic Marga cunoscut pentru „Sărbătoarea sânzienelor” şi „Monumentul cântecului” ;
  10. Mănăstirea „Piatra Scrisă” de la Armeniş, Mănăstirea „Teiuş” de la Caransebeş, Schitul „Sfântul Ilie” de pe Muntele Mic, Schitul „Înălţarea Domnului” de la Poiana Mărului şi Biserica „Voroneţul de Banat” din Glimboca.

Lasă un răspuns